Locatia satului

Satul Finisel este situat in partea de vest a comunei Savadisla, resedinta de comuna, la o distanta de 2,5km, pe valea Fenes, de o parte si de alta a drumului DC 98. Comuna Savadisla este strabatuta de drumul judetean 107 M, care face legatura intre Floresti si Buru.
Distanta dintre satul Finisel si celelalte sate invecinate:2,2km fata de Stolna, 2,5km fata de Savadisla, 3,9km fata de Hasdate, 3,1km fata de Vlaha, 5,7km fata Luna de Sus, 5,3km fata de Somesu-Uzina, 6,7km fata de Somesul Rece, 6,7km fata de Lita, 7,8km fata de Litenii de Sus, 6,3km fata de Cerc, 6,3km fata de Plopi, 6,3km fata de Valea Ierii, 7,8km fata de Gilau si 7,5km fata de Floresti.

Suprafata totala a satului Finisel este de 2241 ha. Numarul total de gospodarii este de 304. Conform recensamantului din anul 2003 satul Finisel are o populatie de 828 de persoane, din care din punct de vedere etnic 780 sunt romani, 47 romi si un maghiar. Din punctul de vedere al religiei acestora, 675 sunt ortodocsi, 1 romano-catolic si 153 de alte religii.

Descrierea satului si sectorului economic

La inceputul satului se afla un monument, care a fost ridicat in 1999, in cinstea soldatilor morti in luptele din celui de-al doilea razboi mondial. Inainte aici se afla doar o troita din lemn. Acest monument a fost ridicat de catre Consiliul Local Savadisla. Dupa acest monument , pe partea stanga, isi face aparitia un teren gol imprejmuit, cu o constructie neterminata in mijloc, e gaterul mereu in stare de semifunctioanre. In partea de est a satului, pe pitoreasca vale a Ieghii se deschide un peisaj magnific, cu paduri de brazi si conifere, iar in partea de nord-est intalnim padurea de foioase. In partea de vest a satului intalnim mai multe dealuri,  unde oamenii cultiva porumb, cartofi, cereale, sau il folosesc pentru obtinerea de nutreturi pentru animale. In centrul satului se afla biserica noua, care are hramul "Adormirea Maicii Domnului" si care este in constructie. La construirea acestei biserici au participat si oamenii din sat, alaturi de mesteri. Fondurile necesare ridicarii acesteia au fost alocate de catre primaria comunei Savadisla, a oamenilor din sat, a unor firme din sat, a unor crestini din alte localitati, dar si de catre preotul din sat, Grigore Sabau, care din momentul constructiei acesta si-a donat in fiecare luna salariul. In momentul de fata aceasta  mai trebuie pictata, trebuie puse vitraliile si trebuie facute multe alte lucrari.

In trecut in aceasta zona, respectiv in locul numit "Dupa Piatra", a fost exploatata marmura rosie cu urme de laba de pisica, cu dungi verzi, albe, de catre italieni. In prezent in locul numit "Paraul Oasului", sunt prezente resurse de siliciu.

Fiind in apropierea unor paduri frumoase cu copaci batrani, in sat s-au dezvoltat mai multe firme care se ocupa cu prelucrarea lemnului, care au comenzi externe, executand mobilier de mare performanta, precum: S.C. HIPSO SRL, S.C. DABUS SRL, precum si mici meseriasi. Acestea executa case de vacanta din lemn, ferestre din lemn stratificat cu geam termopan, executa si monteaza scari inferioare din lemn, mobiler din lemn masiv si alte lucrari din lemn. In acest an s-a deschis un alt gater, investitia apartinand unui italian, care face tarusi pentru vita de vie si ii exporta in tari precum Spania, Italia, si multe alte lucrari din lemn.
De asemenea in acest sat exista si trei persoane care se ocupa cu cresterea albinelor, obtinand cantitati impresionante de miere de albina si de propolis. Doamna Olivia, se ocupa cu cultivarea de plante medicinale, in special cu plantarea de Calendula Officiales, pe care le vinde in Cluj, urmand ca din ele sa fie produse diferite medicamente si unguente, iar sotul acesteia, domnul Roman, se ocupa cu sculptarea lemnului.
O mare parte din populatia acestui sat lucreaza la aceste firme. O alta parte a locuitorlor lucreaza in judetul Cluj, fiind nevoiti sa faca naveta zilnic, exceptand weekend-ul. De altfel un procent mare de navetisti il au copii care merg la scoala in centrul polarizator al acestei regiuni, orasul Cluj-Napoca. In acest sat mai exista si o firma care are ca si domenii de activitate: retele, bransamente si instalatii electrice, numita S.C. JESICA SRL. Pe langa aceste activitati oamenii din acest sat mai practica si agricultura si cresterea animalelor. Acestia practica o agricultura de subzistenta. In urma recensamantului din 2003 rezulta ca acestia cresc in jur de 267 bovine, 526 ovine, 24 caprine, 400 porcine, 1577 pasari si 100 cabaline.

In sat exista trei magazine mixte (numite de catre sateni dupa numele proprietarilor: "La Mircea", "La Danu", si cooperativa satului), doua din ele au si o terasa ("La Mircea" si "La Danu"), unde se aduna tinerii in timpul saptamanii. Mai exista si trei baruri, care au fiecare cate un televizor, iar in momentul cand este un meci de footbal interesant locuitorii satului, in special persoanele de sex masculin, se aduna si fac galerie echipei favorite. Aici exista si un punct sanitar unde vin doi medici, medicul Florin Craciun vine o data pe saptamana, in ziua de luni, iar doctorita Pop Sanda vine miercurea. Oamenii care au probleme de sanatate in restul zilelor pot merge in comuna unde se afla de asemenea un punct sanitar si o farmacie. Caminul cultural din Finisel a fost construit de catre oamenii din acest sat. In acest camin sunt organizate nunti, mormantari, festivitati organizate de catre elevii si profesorii scolii generale din Finisel, discoteca si uneori sedinte, la care sunt implicati si oamenii din sat.

Scoala veche din Finisel a fost ridicata in anul 1890 de biserica si a fost situata pe locul in care acuma este gradinita. La inceput, preoteasa preda la toate cele 7 clase. Pe teritorul in care acum se afla scoala inainte erau casele preotesti. Cladirea noua a fost construita in 1959, Dumitru Morar fiind director timp de 20 de ani. In momentul de fata se fac 8 clase, iar elevii acestei scoli sunt atat din Finisel, cat si din Savadisla si Stolna. Transportul acestor elevi este asigurat de un Aro galben cu inscriptia TRANSPORT SCOLAR. Din situatia scolara din 2003, rezulta ca scoala generala cu clasele I-VIII din Finisel cuprinde 52 de elevi, aflati in clasele I-IV, 33 de elevi, aflati in clasele V-VIII si 40 de copii la gradinita. 

In cadrul scolii a fost organizata o actiune de strangere a pet-urilor (flacoane de plastic), de catre primarie, initiativa care este foarte laudabila. La aceasta elevii au participat cu mare abnegatie, acestia fiind stimulati cu o ciocolata la 30 de pet-uri stranse. S-au strans in jur de 10.000 de pet-uri.>

Nomenclatura

Denumirea de Finisel provine de la culmea semeata Fenesu Mic ale carei poale au un rol protector si care este acoperita de paduri. O alta varianta care sta la baza denumirii are radacini in cuvantul unguresc Kishffenes, denumire data de maghiari datorita marimi sale in comparatie cu satul Vlaha (in limba maghiara: Maghiarffenes=Fenesu Mare).
Locuri de pe glob cu denumiri similare: Fanzel (BE), Venezuela (BR), Venezuela (CU), Venezuela (CO), Venizel (FR), Vinceuil (FR), Vanselow (DE), Ghansali (IN), Ghansoli (IN), Fanzolo (IT).

Infrastructura si retele edilitare

Drum auto modernizat. Initial acest drum a fost construit de catre italieni in primul razboi mondial, avand rolul de drum strategic pentru armata, facand legatura cu Campeniul, jud. Alba, care este capitala spirituala a Tarii Motilor. Acest drum a fost reparat apoi in cadrul celui de-al doilea razboi mondial, in anul 1943, pe Fenesu Mare in sus. Drumul a fost asfaltat in 2001, dupa vizita electorala a lui Adrian Nastase in sat, cand a impartit copiilor pixuri si agende. Reteau de strazi are o lungime de 4,45 km.
Locuintele din satul Finisel, o parte din ele, dispun de gaz, initial fiind 100 de cereri, dar acum doar 25 de familii folosesc gazul, urmand ca pe viitor si ceilalti locuitori sa se racordeze la gaz.
In acest sat exista retele de telefonie fixa, fiind in jur de 60 de abonati, un telefon public, si cablu TV.
Pe viitor s-a realizat un proiect de construire a cismelelor stradale in acest sat, proiect initiat si sponsorizat de catre primaria comunei Savadisla.

Raul Fenes

In amonte de satul Finisel cele doua paraie Fenesul Mic si Fenesu Mare  se unesc si formeaza raul Fenes. Fenesu Mic izvoraste din zona denumita de catre lociutorii acestui sat "de sub Dealu Ioanii", iar Fenesu Mare izvoraste din zona "de sub Testies". Insa acestor doua izvorase se mai adauga pe parcurs, de la izvor pana la intrarea in Finisel, numeroase paraie precum cele de la Paraul Cetatelii, Paraul Arsii, Parau din Calea Mesteacanului si multe altele. Valea Finiselului traverseaza satele: Finisel, Savadisla si prin Vlaha si prin Luna de Sus se varsa in Somes. Pestii intalniti aici sunt specifici zonei de munte (de ex:pastravul).        

Turism - Traseul turistic Dobrin - Plopi - Finisel

Din punct de vedere geografic se afla pe creasta principala a Apusenilor si urmeaza cumpana de ape dintre Somes si Aries, continuand traseul venit din Piatra Grosilor, care de la Dobrin coboara la Racatau. Traseul turistic Dobrin-Plopi-Finisel are o durata de 7 ore si face legatura cu mai multe trasee turistice interesante nemarcate. Este usor accesibil tot timpul anului pe portiunea Rasca-Plopi-Finisel, deoarece in portiunea Dobrin-Rasca iarna sint zapezi mari si uneori nu este poteca batuta, motiv pentru care acest tronson este recomandat numai turistilor antrenati si echipati corespunzator. Este un traseu excelent pentru schi de tura si pentru cicloturism, accesibil chiar si fara bicicleta de munte. In cadrul acestui traseu se poate admira o panorama de 360 de grade, de pe platforma marii balize topo, ridicata pentru a permite vizualizarea in toate directiile, peste padurea ce urca aproape de culme (pe Vf. Buturi (1549m)), pitorestile catune Busesti si Otelesti, situate la obarsia vaii Paltinita, magnifica desfasurare a satelor Maguri si Marisel, pe fundalul Vladesei, ce se inalta la orizont si multe alte peisaje care reprezinta adevarate minuni ale naturii.

Istoria satului Finisel

Finiselul a fost mentionat in documente inca din secolul al XIII-lea (primul document cunoscut fiind din 1285), ca proprietate a Cetatii Lita si se afla unde acum, in prezent, este satul Vlaha. In timpul dominatiei Austro-Ungare granita romano-austro-ungara era in locul numit La Lopos (in prezent Podul Stolnii). Maghiarii, avand aliati pe nemti,au infrant rezistenta romanilor si au trecut granita alungandu-i pe romani in zona montana. Aceste date ne-au fost relatate si de Cretiu Ioan, in varsta de 84 de ani care locuia in Prigonesti, participant al acestor evenimente, care afirma : "ungurii si nemtii o rupt granita la Podu Stolnii, La Lopos si o iesit pana in Prislop. In '44 o mers o patrula de unguri din Prislop o mers pana la Eroi si de acolo o mers in ziua a doua pana in Bordesti pa la casi si in ziua a treia pana in Valea Matastilor. In 14 septembrie o pornit cu carutele pe Fata in jos sa ocupe uzina si Mitru Gornicului o fost sef la uzina pa vremea aia. Mitru so dus la Plutonieru fix sa le tina calea, sa nu mearga mai sus. Mitru Gornicului o iesit in Corabie si o avut o mitraliera si alt om o fost in Vartoape (deal deasupra la Gura Rastii), si cand so intors de La Ciot in jos, la curba Mitru o puscat caii si de acolo le-o dat comanda la unguri sa se dezbrece pana in brau si sa mearga inainte. Numa ca niste soldati care erau aproape de padure o fugit prin padure si o iesit in Deal, La Corn. Cand o iesit ungurii la Gura Rastii si i-o zis la capitan ce s-o intamplat, capitanu de nervi si-o rupt boneta cu dintii. Civilii de pe Paltinei si Matasti o luat armele de la unguri si i-o retinut la Gura Rastii. Apoi i-o dus la Racatau si de acolo i-o dus la Campeni. Cand o venit batalionu opt de peste munte (de la Campeni), din Dambul Meandrii incoace, pe drumul de catra Valea Ieghii, ungurii din Prislop i-o vazut si o tras cu un brant si o omorat 2 romani". Aflati in zona montana acestia comunicau cu castelul lui Gelu (situat in zona unde acuma se afla comuna Gilau), prin tunelul din Coltul Pietricelelor. Oamenii s-au mai refugiat si in locul numit Parau Arsii, unde exista o poarta metalica legata cu lant si care avea legatura cu Coltul Pietricelei. Dupa ce a incetat acest razboi au aparut si primele case,in actualul sat Finisel, respectiv una in locul numit de catre satenii acestuia: "la Cotocea", o alta prin centru si alta casa pe strada Joseni. Initial dupa ce s-au stabilit pe aceste meleaguri oamenii au vrut sa-i dea denumirea de Aurea, datorita padurii care o inconjoara si care toamna are o culoare aurie (frunzele sunt galbene). In satul Vlaha au mai ramas multi romani care au fost maghiarizati.