FISA DESCRIPTIVA A TERITORIULUI 

„Zonei rurale a comunelor Floreşti, Gilău, Căpuşu Mare, Gîrbău,
Baciu, Aghireşu, Sînpaul şi Săvădisla în amonte de Cluj”

PREZENTAREA TERITORIULUI

            Din punct de vedere geografic zona se află pe văile Someşului Mic, Nadeşului şi a pârâurilor afluente, la întâlnirea Munţilor Apuseni cu Câmpia Transilvaniei, fiind format din Podişul Someşan din interfluviul Someş-Nadeş, din depresiuni intramontane şi dealuri, pe o suprafată de 75912 ha, cu o populaţie de 44426, care locuiesc în cele 52 de sate a următoarelor 8 comune: Floreşti, Gilău, Căpuşu Mare, Gîrbău, Baciu, Aghireşu, Sînpaul şi Săvădisla.
            Teritoriul prenzintă o bună accesabilitate atât datorită drumurilor europene E60, E81 şi căii ferate. E60 traversează în direcţia est-vest teritoriul pe valea Şomeşului, iar calea ferată pe lângă Nadeş, E81 căre Zalău. Traseul Autostrăzii Transilvania trece prin centrul teritoriului, dinspre nord spre sud, având prevăzută o coborâre chiar în centrul teritoriului la Gilău şi un nod lângă Sînpaul.
            Solul fiind slab productiv, excepţie făcând fâşiile de pe malurile Someşului şi Nadeşului, principalele culturi sunt porumbul, cartofii, grâul, orzul. Marea majoritatea a terenurilor agricole se pretează la creşterea animalelor, ramură cu potenţial mare în viitor.
            Datorită apropierii de oraş o parte însemnată a populaţiei a lucrat la Cluj în sfera serviciilor şi a construcţiei, ceea ce se păstrează şi în viitor, atât datorită pregătirii profesionale cât şi cererii de pe piaţă. Cea mai mare parte a populaţiei se ocupa de agricultura, mai mult de subzistenţă. Terenurile mai fertile, datorită apropierii de drumurile europene E60, E81 de calea ferată şi de municipiul Cluj, treptat sunt scoase din circuitul agricol, asigurând spaţiul necesar desfăşurării unor activităţi de producţie de industrie mică şi de servicii.
            Putem vorbi şi de o omogenitate etnică a populaţiei zonei, unde în fiecare comună, împreună cu populaţia de etnie română, trăieşte şi o importantă comunitate maghiară.

PRIMELE ELEMENTE DE ANALIZA DIAGNOSTIC

            După cum rezultă din prezentarea teritoriului, prioritatea principală de dezvoltare ar putea avea turismul rural datorită exitenţei:
- atracţiilor turistice naturale
- patrimoniul turistic de natură antropică
- accesibilitate foarte bună – şosele, calea ferată, aeroportul de la Cluj şi autostrada
- unei agriculturi, care se pretează pentru agroturism şi biocultură
- dezvoltarii economice, care asigură prestări de servicii, etc
- structurilor de primire şi cazare şi programe pentru turişti.
            Au fost implementate mai multe proiecte de dezvoltare infrastructurale în teritoriu, dintre care cele mai importante sunt cele legate de întroducerea apei potabile, realizarea de reţele  de telefonie, modernizarea iluminatului public, asfaltarea unor străzi, asigurare de serviciu de salubritate, canalizare, întroducerea gazului metan, majoritate fiind realizate numai pe teritoriile unor primării, cum ar fi canalizările din Aghireşu, Gilău, Baciu, Căpuşu Mic. Lucrări mai mari fiind drumul judeţean din comunele Aghireşu şi Gârbău şi începerea canalizării prin program ISPA a unor localităţi din comunelor Floreşti şi Săvădisla, stopat momentan.

ACTORII PRINCIPALI – PARTENARIATUL

            Principalii actori sunt primăriile comunelor cu următorii reprezentanţi, care au participat la întâlnirile de formare a teritoriului, din septembrie – octombrie 2006, organizate la Săvădisla şi Lona de Sus, precum şi unele IMM-uri şi ONG-uri contactate cu ocazia vizitelor în comune, care au avut loc în decembrie, realizate în colaborare cu fundaţia CIVITAS:

           Principalii finanţatori sunt primăriile şi consiliul judeţean, înclusiv prin banii obţinuţi din diferite programe ale UE. O împortanţă crescândă au finanţatorii privaţi, având în vedere numărul mare de firme care există şi apar în continuu pe acest teritoriu propice investiţiilor, datorită poziţiei şi apropierii de Cluj, resurselor naturale şi umane existente. Membrii GAL-ului vor putea fi unităţilor industriale a căror proprietari sunt interesaţi în implicare dezvoltării zonei, Prezenţa unor unităţi de turism în GAL este necesară, având în vedere că prioritatea principală de dezvoltare ar putea avea chiar turismul rural. Sectorul ONG este slab dezvoltat, existând doar în jur de zece asociaţii culturale, sportive şi de dezvoltare comunitară. În domeniul social activează două asociaţii – Blysthwood Floreşti şi Vorld Vision din Cluj.

CIFRE SI DATE CHEIE :

            Repartizarea celor 52 de sate pe cele 8 comune este următoarea:
Comuna Floreşti: Floreşti, Luna de Sus şi Tăuţi
Comuna Gilău: Gilău, Someşul Cald şi Someşul Rece
Comuna Căpuşu-Mare: Căpuşu Mare, Căpuşu Mic, Agârbiciu, Bălceşti, Dângău Mare, Dângău Mic, Dumbrava, Păniceni şi Straja.
Comuna Gârbău: Gârbău, Turea, Viştea, Nădăşelu şi Corneşti
Comuna Baciu Baciu, Coruşu, Mera, Popeşti, Rădaia, Săliştea Nouă şi Suceagu
Comuna Aghireşu: Aghireşu, Băgara, Dorolţu, Inucu, Leghia, Macău, Arghişu, Dâncu, Ticu, Ticu-Colonie şi Aghireşu-Fabrici
Comuna Sînpaul: Sînpaul, Mihăieşti, Topa Mică, Şardu, Berindu şi Sumurducu
Comuna Săvădisla: Săvădisla, Finişel, Hăşdate, Liteni, Vlaha, Lita, Stolna şi Vălişoara

            Densitatea populaţiei pe teritoriu este de 58 locuitori pe km2.
            Existenţa unor obiective de atracţie turistică naturală: Defileul Căpuşului, Defileul Pănicenilor, Gipsurile de la Dumbrava, Peştera Dâncului, cuestele Dâncului şi Ticului, lacurile de origine antropică denumite "Laguna Albastră", Rezervaţia botanică de la Gipsurile de la Leghia şi ivirile de ape minerale în zona Leghia („Băile Leghia"), unde funcţionează tabără de copii, o cabană turistică şi un camping, rezervaţia paleontologică, „Zona Fosiliferă Coruşu", Rezervaţia Naturală „Cariera Corabia", Poiana de narcise de la Şardu, Rezervaţia naturală de interes naţional „Cheile Baciului" cu fosile oligocene, lacurile de acumulare de pe Someş ca spaţii propice practicării pescuitului sportiv şi sporturi nautice, este completat de bogăţia fondului de vânătoare.
            Patrimoniul turistic de natură antropică constituie principala forţă de atracţie turistică a teritoriului, reprezentat de edificii istorice (casteluri, conacuri, ruine de cetăţi medievale), religioase (mănăstire, biserici ortodoxe de lemn, biserici romano-catolice din secolele XIV-XV, biserici reformate din secolul XVIII), monumente istorice şi de arhitectură de mare interes, care se completează cu existenţa portul popular tradiţional şi folclorul autentic, excepţionalele sculpturi în piatră realizate de meşterii locali şi mica industrie susţinută de meşteşugarii locali, care asigură bogăţia ofertei artizanale spre comercializare.
            Sectorul agricol cu experienţă mai ales în domeniul pomicol, a cultivării cartofului şi porumbului şi creşterii animalelor se pretează pentru agroturism şi biocultură. Trebuie menţionat că în majoritatea satelor teritoriului principala ocupaţie încă este cea legată de agriculutură, pentru că foarte mulţi lucrează pământul numai pentru nevoile proprii.
            Structurile de primire şi cazare turistică (complexe turistice, moteluri şi pensiunile turistice), care pot asigura cazare pentru mai multe sute de turişti, creşterea semnificativă a serviciilor turistice, existenţa unor trasee şi programe pentru turişti asigură condiţiile pentru variate forme de turism: drumeţie, turism auto, sporturi de iarnă şi de vară, odihna de scurtă şi lungă durată, tabere de copii şi tineret.
            Datorită situării teritoriului lângă municipiul Cluj şi infuziei puternice de capital constatăm o dezvoltare economică semnificativă, în sectoarele secundar şi terţiar prin apariţia unor unităţi industriale şi prestări de servicii (câteva unităţi mai mari, multe IMM-uri, asociaţii familiare şi persoane fizice autorizate), construirea cartierului de locuit „Cetatea Fetei" din Floreşti, dezvoltarea unor parcuri industriale şi a unor supermarketuri, începerea lucrărilor de construcţie a Autostrăzii Transilvania, toate acestea ducând la îmbunătăţirea situaţiei socio-economice a locuitorilor teritoriului. Aici trebuie menţionat domeniul comerţului şi a alimentaţiei publice, în care pe lângă vechile unităţi cooperatiste (reconstituite pe baza legii 1/2006), activează foarte mulţi privaţi.
            Prezenţa unor importante resurse de materii prime (gipsuri, nisipuri caolinoase, cuarţoase, argilă, calcare, cărbune brun, alabastrului), existenţa forţei de muncă pentru industria de exploatare şi prelucrare a acestora, a activităţilor de transport şi depozitare, activităţile de exploatare primară şi de prelucrare a lemnului şi pietrei asigură, în primul rând, matrialele şi produsele necesare construcţiilor de locuinţe şi drumuri.

PERSOANA DE CONTACT - COORDONATE COMPLETE

            ing. Mátyás-Péter Mihai RO 407505, nr. 120, str. Viilor, Săvădisla, jud. Cluj
            Telefon: 004-0264-374275, fax: 004-0264374433, mobil: 0742564479
            Adresa e-mail: mpmihaly@yahoo.com