Analiza SWOT a microregiunii

Analiza SWOT este un element esenţial al procesului de planificare şi contribuie la definirea obiectivelor, totodată prezintă o imagine a microregiunii în oglinda punctelor tari şi slabe şi a oportunităţilor şi pericolelor experienţate.
 Pentru elaborarea analizei am folosit metoda participativă, prin organizarea în fiecare comună a câteva forumuri comunitare.
Aceste intâlniri au avut scopul de a identifica principalele grupuri de interes totodată şi a liderilor informali a nivelul localităţilor. Participanţii au contribuit prin ideiile lor la realizarea evaluării situaţiei actuale şi la definirea direcţiilor prioritare pe care strategia va urma. Analiza SWOT a fost realizată pe diferite domenii care s-au dovedit esenţiale la nivel microregional.

Concluzi generale bazate pe analiza situaţiei
Situaţia comunelor din microregiune reflectă o problematică complexă, a cărei rezolvare depinde de efortul comun al comunităţilor de o rezolva, precum şi de sprijinul şi asistenţa venită din exterior. Strategia de dezvoltare trebuie să fie orientată spre schimbare în măsura în care punctele slabe limitează oportunităţiile şi împiedică dezvoltarea.  Pentru a evita ecest lucru trebuie realizat o reconversie profesională  a forţei de muncă în vederea satisfacerii noilor aşteptări totodată creşterea eficienţei de producţie a IMM-urilor şi a infrastructurii. 
Turismul este o metodă optimă şi individuală a resurselor locale care necesită o infrastructură adecvată, reabilitarea peisajului şi marketing eficient.
Pentru a fi sustenabilă, strategia de dezvoltare a microregiunii trebuie să se bazeze pe resursele locale existente şi să fructifice într-o cât mai mare măsură oportunităţile existente. În baza analizei efectuate s-au constatat următoarele:   

• Nu există o omogenitate perfectă a teritoriului, acesta putând fi împărţit în trei zone relativ diferite: zona urbanizată – Floreşti, Baciu, Gilău; zona Nadeş, cu comunele Sînpaul, Aghireş, Gîrbău  şi  zona Someş, cu comunele Săvădisla şi Căpuşu Mare); de asemenea ar mai putea fi făcută o grupare în funcţie de tradiţiile si potenţialul economic al comunelor, astfel:
• Căpuşu Mare, Aghireş şi Gîrbău au tradiţii şi potenţial în exploatarea minelor de suprafaţă, dispunând de resurse naturale însemnate în acest sens,
• Floreşti, Gilă şi Baciu sunt în sfera de influenţă a municipiului Cluj-Napoca, dispunând de forţă de muncă ce este calificată în servicii şi industrie şi făcând naveta spre oraş;
• Zona Săvădisla, apropiată de staţiunea montană Băişoara, cu o comunitate maghiară însemnată şi cu puternice tradiţii meşteşugăreşti, culturale şi culinare şi cu  o parte din teritoriu aflată în zonă montană, de unde şi potenţialul turistic cel mai ridicat dintre comunele din microregiune;
• zona Sinpaul, cu resurse naturale mai puţine şi probleme sociale însemnate (comunitatea de romi este numeroasă)
• Bogăţia în resurse naturale a teritoriului: minereuri neferoase, fond forestier, condiţii naturale);
• Relaţia de dintre comune la nivelul administraţiei locale;
• Mediu natural nepoluat, păstrându-se caracterul natural intact;
• Nivelul de educaţie este mediu, neexistând premisa unei dezvoltări dezvoltări economice bazată pe înaltă calificare;
• Infrastructura este deficitară, în special cea legată de apă şi canalizare, gaz metan în unele comune, precum şi cea de drumurile comunale;
• Practicarea agriculturii de subzistenţă de către o parte însemnată a populaţiei, deşi au apărut unele ferme model;
• Capacitatea financiară a agricultorilor este scăzută, nepermiţând cofinanţarea sau contractarea unor credite pentru derularea unor investiţii medii şi mari în domeniu;
• Fertilitatea medie spre scăzută a solului nu permite obţinerea unor culturi cu un grad productivitate care să asigure rentabilitatea acestora, creşterea bovinelor, ovinelor şi a bubalinelor fiind cele mai rentabile sectoare ale agriculturii în zonă;
• La nivelul microregiunii există o bază turistică limitată, măsurile de marketing, serviciile şi turismul fiind în faza iniţială, existând totuşi câteva exemple de bună practică în domeniul turismului, în special în zona Săvădisla;
• Se practică un turism de tranzit (care va fi influenţat de construcţia autăstrăzii), precum şi un turism gastronomic;
• Obiectivele turistice sunt limitate, lipsesc programele complete de turism care să ofere posibilitatea cunoaşterii întregii microregiuni;
• Lipsesc tradiţiile, aptitudinile şi cunoştinţele necesare practicării turismului în unele comune;
• Relaţii de colaborare activă cu organisme impicate în dezvoltare locală – facilitatori, ONG-uri, consiliul judeţean.

Priorităţile microregiunii şi ierarhizarea acestora

Pe baza aspectelor identificate de analiza SWOT microregiunea trebuie să urmeze o strategie orientată spre schimbare. Microregiunea dispune de oportunităţi care ar putea asigura în viitor o dezvoltare durabilă precum agriultura ecologică, peisajele naturale păstrate în starea intactă. Însă valorificarea acestora nu este posibilă datorită surselor de finanţare limitate, infrastructurii deficitare, neconştientizării şi neidentificării tuturor resurselor locale. 
Programele de dezvoltare din microregiune trebuie să fie adaptate la resursele şi dotările locale şi orientate spre îmbunătăţirea aspectului microregiunii şi armonizarea la priorităţile Uniunii Europene.
Agricultura practicată la o scară largă în microregiune trebuie să respecte prevederile de protecţie a mediului înconjurător. Pentru a respecta aceste prevederi este absoult necesară efectuarea unor schimbări privind structura activităţilor şi produselor.
Un sistem de informaţie performant poate asigura buna funcţionare a programelor de dezvoltare, timpul de reacţie a instituţilor şi a populaţiei la schimbările şi oportunităţile nou apărute.
Mediul curat şi peisajul natural intact oferă oportunităţi pentru dezvoltarea programelor destinate turiştilor. Pe lângă  lărgirea serviciilor turistice este necesară crearea şi modernizarea bazei de cazare care va putea fi legată de valorile cultural-spiritual-istorice atracţia stilului original al zonei şi a produselor tradiţionale specifice microregiunii. 
În ceea ce priveşte turismul, ar mai fi de menţionat câteva aspecte. Astfel, este bine cunoscut în toată lumea interesul crescut pentru turismul bazat pe produse şi servicii turistice specifice, pe valori culturale tradiţionale, individuale şi locale. Din acest punct de vedere, microregiunea (cel puţin unele comune ale ei) nu stă rău. Cea mai mare problemă a turismului în această zonă rămâne însă capacitate redusă de a reţine turiştii pentru a perioadă mai lungă de timp prin oferirea unui program complex/complet, de vizitare a întregii microregiuni. Mai mult, în situaţia în care microregiunea nu îşi va elabora o strategie pe turism în următoarele luni, luând în considerare şi ofertele turistice ale zonelor învecinate şi potenţialul acestora, turismul de tranzit practicat în prezent va fi puternic influenţat de terminarea autostrăzii. Este cunoscut faptul că turismul, atât cât s-a dezvoltat el în ultimii ani în unele comune ale microregiunnii, se bazează în special pe turiştii veniţi din Ungaria, care în drum spre zona secuiască din centrul ţării, opresc pentru o zi, două în comunităţile cu populaţie majoritară maghiară (datorită uşurinţei de a comunica) de pe traseu pentru a se odihni. Ori o dată cu construcţia autostrăzii, timpul de deplasare va deveni mult mai scurt, nemainecesitând aceste opriri.
Obiectivele turistice din teritoriu şi din împrejurimi nu sunt valorificate şi prezentate turiştilor, totodată procesele de promovare necesită multă muncă. Extinderea dotărilor turistice din punct de vedere al cantităţii şi calităţii este necesară pentru a creşte atractivitatea şi puterea de reţinere a turiştilor. Calitatea serviciilor este un punct determinant în turism.
Pentru a soluţiona nu numai problemele cauzate de procesele demografice existente în teritoriu ci şi a nivelului de instruire a populaţiei se propunere accentuarea eforturilor de a atrage şi reţine grupurile de tineri care după terminarea şcolii încearcă să-şi găsească un loc de muncă, o profesie, carieră şi o familie. Pentru reţinerea lor este nevoie de crearea posibilităţilor dea a obţine venituri satisfăcătoare în mediul rural. Activităţile agricole din zonă se practică la un nivel de subzistenţă care rareori poate aduce o existenţă stabilă locuitorilor.
Industria reprezentată mai ales de carierele de piatră şi extracţia nisipurilor se află în restructurare şi nu reprezintă în momentul de faţă o posibilitate de obţine venituri semnificative, salariile fiind relativ mici în acest sector.
Rolul important în microregiune îl va avea însă municipiul Cluj-Napoca şi dezvoltarea zonei metroploitane, acesta fiind un puternic centru de polarizare pentru întreaga Transilvanie. Ori în acest context, majoritatea tinerilor din comunele apropiate acestuia (Baciu, Gilău, Floreşti) şi nu numai, ar putea prefera locuri de muncă la oraş, mai bine plătite şi cu condiţii mai bune. Dacă se doreşte ca aceştia să rămână şi să lucreze în microregiune, este nevoie de crearea unui incubator de afaceri în microregiune şi de dezvoltarea unor afaceri viabile care să ofere posibilitatea unor salarii competitive cu cele din mediul urban.  
Tot cu privire la efectele situării în imediata apropiere a municipiului Cluj-Napoca, ar mai fi de remarcat în ultimii ani apariţia şi dezvoltarea turismului de recreaţie care a determinat apariţia caselor de vacanţă. Mai mult, datorită îmbunătăţirii infrastructurii în comunele din imediata apropiere (Floreşti, Gilău, Baciu) au crescut numărul cartierelor rezidenţiale.
Punctul de plecare pentru dezvoltare pe termen lung poate fi astfel dezvoltarea serviciilor de turism rural prin valorificarea potenţialului natural şi cultural existent, dar luând în considerare şi apropierea de Cluj, care ar putea oferii reale şanse pentru diferite forme de turism (turismul de weekend de ex.).